MUZICA ACADEMICĂ 

BIBLIOTECI ȘI ARHIVE 

BIBLIOTECA FILARMONICII

NAŢIONALE S. LUNCHEVICI


                                                                                Biblioteca Orchestrei                                                                                                                                     Simfonice a Filarmonicii
                                                                                                                                    Naționale S. Lunchevici






 

 

Irina CIOBANU-SUHOMLIN,

doctor în studiul artelor,

profesor universitar

 

Creaţia compozitorilor din Republica Moldova în domeniul muzicii academice constituie un fenomen unic situat la intersecţia mai multor tradiţii muzicale ca refractare a vectorilor schimbători ai diferitelor interese geopolitice. În perioada basarabeană profesionalismul componistic de tip european se răspândeşte printre reprezentanţii culturii muzicale tradiţionale graţie studiilor muzicale obţinute de ei în ţările vesteuropene, îmbinându-se totodată cu influenţa vizibilă a culturii muzicale ruse în consecinţa contactelor artistice directe şi prin intermediul purtătorilor ei. Cunoaşterea, înţelegerea şi implementarea creativă a propriei tradiţii muzicale autohtone de către reprezentanţii acesteia în cadrul artei academice pe de o parte şi legăturile cu cultura muzicală locală a compozitorilor apartenenţi la o altă  tradiţie naţional-culturală şi la o altă orientare artistică — şcoala componistică sovietică — pe de altă parte, plasează produsul activităţii compozitorilor — opera muzicală — la nivelul comunicării interculturale. Aceste condiţii asigură creaţiilor autorilor moldoveni accesibilitate pentru perceperea de auditorii din diferite spaţii culturale.

Moştenirea muzicală de tradiţie academică din Republica Moldova este vastă nu doar în aspect cantitativ, ci şi ca diversitate a genurilor abordate. Totodată până în prezent încă nu se conturează un tablou exact asupra dimensiunilor reale ale moştenirii muzicale autohtonă în domeniul muzicii academice în general şi ale diferitelor componente ale acesteia în particular. Evenimentele istorice ale sec. XX care au avut un impact major asupra Republicii Moldova au determinat dispersarea valorilor muzicale naţionale prin diferite fonduri — în special arhivele private ale compozitorilor şi colecţiile de note ale bibliotecilor şi ale colectivelor muzicale. (Menţionăm că în ultima perioadă devine tot mai real pericolul împrăştierii moştenirii muzicale a Republicii Moldova în spaţiu, dincolo de hotarele ţării cauzat de intensificarea proceselor migraţionale). Materialul muzical în mare parte se păstrează în formă de manuscris deoarece pe parcursul a circa 20 de ani editarea creaţiilor din repertoriul concertistic şi didactic a purtat un caracter aleatoriu şi sporadic determinat de inexistenţei unei edituri muzicale specializate.

În condiţiile lipsei în ţară a unui depozit centralizat de lucrări componistice un rol important în păstrarea manuscriselor muzicale revine posesorilor colectivi ale acestora — bibliotecilor specializate şi fondurilor instituţiilor concertistice. Colecţia de partituri şi materiale orchestrale din biblioteca orchestrei simfonice a Filarmonicii Naţionale S. Lunchevici poate fi catalogată ca o colecţie de nivel naţional. Aici sunt nu doar depozitate, ci şi destul de frecvent folosite în practica concertistică numeroase lucrări care constituie o parte importantă a moştenirii artistice lăsate de compozitorii profesionişti şi amatori din Republica Moldova. Operele muzicale — partiturile şi ştimele orchestrale — reprezintă manuscrise-autografe realizate de compozitori sau copii autorizate. În documentele bibliotecii sunt prezentaţi majoritatea autorilor din Chişinău care au compus, au prelucrat mostre folclorice, au făcut aranjamente sau au orchestrat lucrări ale colegilor. Biblioteca s-a format pe parcursul sec. XX, începând cu anii ’40 şi procesul de completare a acesteia a fost legat direct de activitatea orchestrei simfonice a Filarmonicii Naţionale. Colecţia muzicală reflectă repertoriul acestui colectiv. În prezent procesul continuă şi biblioteca mereu se completează cu noi lucrări ale compozitorilor autohtoni premierele cărora sunt realizate de orchestră. Totodată faptul că majoritatea lucrărilor păstrate sunt manuscrise imprimă colecţiei un caracter de arhivă, evident fără atribuirea unui statut special de documente de arhivă partiturilor.

Deoarece materialele muzicale păstrate în biblioteca orchestrei au constituit repertoriul activ şi funcţional al orchestrei, iar colecţia este de fapt un depozit închis, documentele niciodată nu au fost supuse unor prelucrări şi descrieri conform normelor şi tehnologiilor bibliografice, însă valoarea istorică şi funcţională deosebită a colecţiei a determinat necesitatea introducerii materialelor unicate păstrate aici în circuitul ştiinţific.

Proiectul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP) demarat în anul 2011 presupune cercetarea documentar-istorică a creaţiei componistice profesionale din Republica Moldova. Una din finalităţile proiectului realizat de muzicologii din cadrul AMTAP şi coordonat de AŞM urmează să fie registrul adnotat al lucrărilor muzicale — un fel de catalogue raisonnés a tot ce a ieşit de sub pana compozitorilor din ţara noastră. Modelul adnotării creaţiilor muzicale elaborat de membrii proiectului permite reflectarea unor informaţii detaliate despre fiecare lucrare: denumirea, genul, structura, forma de existenţă, componenţa interpretativă, timpul compunerii, locul şi data premierei, numele primilor interpreţi, locul de păstrare a manuscrisului, primele ediţii, precum şi principalele studii ştiinţifice şi critic-publicistice în care este reflectată. Adnotările care vor însoţi fiecare lucrare vor conţine caracteristica particularităţilor artistice şi informaţia despre istoria apariţiei pieselor şi locul ocupat în creaţia compozitorului.

Însă după cum s-a constatat în cadrul realizării proiectului executarea lui devine imposibilă fără soluţionarea unor probleme intermediare de colectare a materialelor muzicale în diverse forme de păstrare a acestora — manuscrise, tipărituri, producţie audio, precum şi fără catalogizarea şi sistematizarea primară a materialelor şi fără prelucrarea informaţiei adiacente cu caracter istoric. În procesul de lucru echipa de muzicologi a studiat materialele muzicale şi documentare din diferite colecţii — biblioteci, fonduri, arhive de stat şi personale etc. Documentele muzicale adunate în biblioteca orchestrală a Filarmonicii Naţionale de unde s-au lansat majoritatea lucrărilor simfonice compuse în Republica Moldova au atras atenţia şi au devenit obiect de studii ale cercetătoarei L. Balaban — una din membrele echipei de implementare a proiectului. Rezultatele muncii ei de prelucrare a materialelor muzicale din biblioteca menţionată sunt reflectate în prezentul catalog.

Pe parcursul cercetărilor a devenit evident că în pofida eforturilor depuse de muzicologii din Republica Moldova creaţia compozitorilor autohtoni în general rămâne necatalogizată. Spre regret în conformitate cu tradiţia stabilită în ţară autorii, de regulă, nu duc o evidenţă a propriilor creaţii şi nu documentează faptele din viaţa concertistică a acestora, lăsând acest lucru în grija muzicologilor şi a bibliografilor. Puţini dintre compozitorii moldoveni dispun de cataloage ale creaţiilor, iar ediţiile informaţional-bibliografice întocmite după componenţa interpretativă nu întotdeauna sunt comode şi raţionale din punctul de vedere al cercetărilor muzicologice. Din aceste motive cel mai dificil a fost procesul de descriere a tuturor lucrărilor din repertoriul naţional păstrate în bibliotecă şi sistematizarea lor primară.

În plus, cultura realizării grafice a partiturilor manuscrise păstrate în fondurile bibliotecii orchestrei Filarmonicii Naţionale şi în special reflectarea pe pagina de titlu a tuturor elementelor necesare cum ar fi denumirea, indicarea genului, componenţa interpretativă şi structura, data, cronometrarea ş.a. lasă de dorit. Aceasta a solicitat eforturi considerabile din partea alcătuitorului catalogului L. Balaban atât în examinarea partiturilor, cât şi în prelucrarea lor textologică recurgându-se frecvent la confruntarea materialelor orchestrale cu partitura, la restabilirea informaţiilor lipsă şi completarea lacunelor din alte izvoare (în cazul compozitorilor decedaţi) sau în procesul de consultări cu autorii în viaţă. traducerea şi unificarea denumirilor, identificarea şi datarea creaţiilor după ediţiile informativ-bibliografice existente, atribuţia lucrărilor, a părţilor lor componente cu denumiri alternative, a ştimelor orchestrale răzleţe — iată doar câteva probleme soluţionate în prezentul catalog. În plus, bilingvismul materialelor muzicale care a determinat aspectul lingvistic al catalogului de asemenea a solicitat eforturi redacţionale întreprinse de autor şi redactorul responsabil — V. Melnic.

Pentru corectarea şi completarea informaţiilor lipsă despre lucrări L. Balaban a cercetat numeroase materiale muzicologice — ediţiile biobibliografice publicate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, monografiile despre compozitori, cercetările despre diverşi autori, articolele despre anumite lucrări, materiale publicistice şi critice (bibliografia selectivă a catalogului include 119 denumiri). Componenta bibliografică a descrierii lucrărilor (bibliograf-consultant S. Teodor) a fost realizată în conformitate cu standardele naţionale, verificată după indicii reflectaţi în Bibliografia Naţională a Moldovei, după diferite ediţii bibliografice (Cărţile Moldovei, Cronica publicaţiilor de muzică) ş.a. În rezultat prezentul catalog îmbină câteva abordări ale materialului muzical: muzicologică, bibliografică, textologică. Deoarece catalogul a fost elaborat mai întâi de toate în scopuri informaţional-ştiinţifice şi nu pentru păstrarea de arhivă a documentelor descrise, informaţiile despre starea fizică a acestora nu sunt reflectate.

Publicaţia de faţă este un catalog tematico-sistematic care reflectă componenta autohtonă a repertoriului orchestrei simfonice a Filarmonicii Naţionale şi totodată reprezintă catalogul tematic al lucrărilor interpretate a compozitorilor din Republica Moldova. Descrierea partiturilor şi a materialelor orchestrale s-a realizat în două limbi — română şi rusă. Întreg masivul de lucrări muzicale păstrate în bibliotecă este repartizat pe 7 compartimente. În interiorul compartimentelor tematice lucrările muzicale sunt plasate în ordine alfabetică după numele autorilor şi denumire. Pentru comoditatea utilizării informaţiilor în părţile română şi rusă este şi o secţiune alfabetică în care toate lucrările descrise sunt adunate sub numele compozitorului. Predilecţia faţă de principiul alfabetico-tematic de prezentare a informaţiei în detrimentul celui cronologic este cauzată de imposibilitatea datării exacte pentru majoritatea lucrărilor compuse în perioada anilor 40–60 ai sec. XX.

Publicarea prezentului catalog a fost pregătită în cadrul activităţilor de realizare a proiectului ştiinţific registrul adnotat al creaţiilor muzicale a compozitorilor din Republica Moldova care se implementează de cercetătorii din AMTAP şi reprezintă un pas important în procesul de documentare a moştenirii muzicale din ţara noastră. Această ediţie care include informaţii despre creaţia componistică de tradiţie academică este menită să contribuie la propagarea acestui domeniu al culturii muzicale contemporane din Republica Moldova atât printre muzicienii-profesionişti cât şi printre toţi membrii comunităţii cultural-informative — editori, antreprenori, jurnalişti, agenţi ai drepturilor de autor etc.

(CIOBANU-SUHOMLIN, I. Cuvțnt înainte. În: Creații muzicale ale compozitorilor din Republica Moldova în Biblioteca Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale „S. Lunchevici”: Catalog. Chișinău: Valinex, 2014, p.7–13).

                                                                   

 

                                                                                                                                          Biblioteca Orchestrei                                                                                                                               

             Simfonice a Filarmonicii 

 

Naționale S. Lunchevici

 

 

Larisa BALABAN,

doctor în studiul artelor și culturologie,

conferențiar universitar

Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici a fost fondată în anul 1930 la Tiraspol cu scopul propagării creației muzicale naționale și universale și a măiestriei interpretative autohtone, exercitând o influență incomensurabilă asupra întregului proces de dezvoltare a artei muzicale din Republica Moldova, asupra vieții artistice din țara noastră. Grație orchestrei melomanii aveau posibilitatea de a audia în premieră și de a aprecia la justa valoare creațiile compozitorilor moldoveni.
„Și dacă măiestria interpretativă a orchestrei a fost cizelată în mare parte prin lucrul asupra repertoriului clasic, abordarea sistematică a muzicii naționale a ajutat-o să-și mențină individualitatea artistică și profilul creator. Anume din acest motiv este necesar să menționăm colaborarea permanentă a colectivului cu autorii autohtoni: orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat din Moldova în frunte cu dirijorii ei a fost primul interpret al creațiilor semnate de acești compozitori” [1, p.93].
Grație acestui colectiv s-au produs premierele primelor exemple de abordare a multor genuri din literatura muzicală  națională,  ca  de  exemplu:  concertul  instrumental  (Concertul  pentru  vioară  şi  orchestră  de Șt. Neaga, Concertul pentru pian şi orchestră de D. Fedov, cantata (Ştefan cel Mare și Cu noi este Lenin, cu noi  este  Stalin  de  Șt. Neaga),  oratoriu  (Cântecul  Renaşterii  de  Șt. Neaga),  simfonia  (Simfonia  nr.1 de L. Gurov, Simfonia nr.1 (De sărbătoare) de S. Lobel), muzică instrumentală de cameră (lucrări semnate de N. Ponomarenco, E. Coca ș.a.), fragmente din prima operă compusă în Moldova Sovietică (Grozovan de D. Gherşfeld) ș.a. Pe parcursul delor circa 80 de ani de activitate orchestra a realizat un număr impresionant de premiere ale creațiilor semnate de compozitorii autohtoni, multe din care au rămas în repertoriul colectivului.
Biblioteca Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici reprezintă un fond bogat în care se păstrează numeroase partituri și materiale orchestrale un loc important revenindu-le creațiilor muzicale din repertroriul național. O particularitate a fosdului o constituie manuscrisele exemplarelor unicate ale unor importante piese compuse de autorii din Republica Moldova în perioadele sovietică și postsovietică (anii 40 din secolul XX — primul deceniu din secolul XXI) care au fost interpretate de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Moldovenești de Stat (actualmemte — Filarmonica Națională Serghei Lunchevici). Colecția include lucrări semnate de majoritatea dintre compozitorii care au activat la Chișinău în perioada vizată. Ea este una reprezentativă și sub aspectul genurilor prezente, deoarece cuprinde întreg spectrul de genuri de muzică simfonică și vocal-simfonică și poate fi considerată pe bună dreptate cea mai bogată colecție de repertoriu simfonic din țara noastră.
În biblioteca Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale sunt depozitate 202 de mostre de muzică instrumentală  națională  printre  care  găsim  20  de  simfonii  (autori  S. Buzilă,  L. Gondiu,  L. Gurov,  V. Zagorschi,  T. Chiriac,  N. Leib,  S. Lobel,  V. Lorinov,  Gh. Neaga,  V. Poleacov,  P. Rivilis,  V. Simonov, Z. Tkaci,  Gh. Ciobanu),  2 simfoniete  (de  V. Poleacov,  V. Rotaru), 16 uverturi (de V. Bitkin, S. Zlatov, B. Dubosarschi, E. Lazarev, V. Lorinov, Gh. Mustea, Gh. Neaga, M. Oks, V. Poleacov, V. Rotaru, N. Russu-Kozulina, M. Stârcea, D. Fedov, Eu. Doga), 6 fantezii (autori V. Boz, D. Gherşfeld, V. Doni, G. Cazacov, Șt. Neaga), 12 poeme simfonice (de A. Gherşfeld, I. Enachi, T. Zgureanu, A. Chiriac, T. Chiriac, E. Coca, Șt. Neaga, V. Rotaru, Z. Tkaci, Gh. Ciobanu), 20 de suite (autori V. Bitkin, V. Burlea, L. Gurov, S. Zlatov, A. Kameneţki,   N. Chiosa,  T. Chiriac,  E. Lazarev,  Gh. Neaga,  V. Poleacov,  V. Slivinschi,  M. Stârcea,  Z. Tkaci, D. Fedov, Gh. Ciobanu, P. Şerban), 4 rapsodii (de I. Aldea-Teodorovici, V. Baronciuc, N. Chiosa, P. Rusu),  23   concerte  (de  B. Dubosarschi,  E. Coca,  S. Lobel,  A. Luxemburg,  A. Mulear,  Șt. Neaga,  V. Poleacov, P. Rivilis, Z. Tkaci, D. Fedov, M. Fişman, Gh. Ciobanu), 100 lucrări instrumentale de diferite  genuri.  16  din  ele  țin  de  genurile  muzicii  de  cameră:  cvartete, cvintete, septete etc. (semnate de V. Beleaev, L. Gurov, E. Doga, D. Chiţenco, Gh. Mustea, O. Palymski, V. Rotaru, D. Fedov, Gh. Ciobanu).
Biblioteca cuprinde și diverse genuri de muzică vocal-simfonică pentru diferite componențe interpretative, inclusiv 108 lucrări pentru soliști, cor și orchestră și 77 pentru voce și orchestră. Printre acestea găsim miniaturi (ode, balade, cântece ș.a.), piese de fomă amplă (poeme, suite ș.a.), precum și genuri monumentale (cantată, oratoriu, simfonie vocală). Conținutul ideatic al lucrărilor este foarte variat și cuprinde tot spectrul de imagini: eroico-epice, lirice, dramatice, meditativ-psihologice, intelectural-filosofice,  memoriale,  sacral-mitologice,  folclorice etc.  Cele  30  de  cantate  (semnate  de  V.  Burlea,  D. Gherşfeld, E. Doga,  V. Dânga,  V. Zagorschi,  D. Chiţenco,  E. Lazarev,  S. Lobel,  S. Lungul, Șt. Neaga, V. Poleacov, V. Rotaru, C. Rusnac, A. Stârcea, Z. Tkaci), 5 oratorii (de T. Zgureanu, E. Lazarev, I. Macovei, Gh. Neaga, Șt. Neaga), 6 simfonii vocale (Simfonia pentru orchestră simfonică, cor mixt şi declamator de S.  Lobel,   simfoniile  pentru  solişti  şi  orchestră  simfonică  de  B.  Dubosarschi,  E.  Lazarev,  S.  Lobel, I. Macovei) exemplifică diverse etape ale evoluției școlii componistice autohtone. 
Domeniul  muzicii  vocal-simfonice  include  și  poeme  pentru  cor  și  orchestră  (autori  D. Gherşfeld, S.  Lungul,  V.  Poleacov,  C.  Rusnac,  A.  Stârcea,  Z.  Tkaci ș.a.),  ode   pentru   cor  și  orchestră  (de  M. Colsa, S. Lungul, A. Mulear, V. Rotaru, C. Rusnac, Gh. Ciobanu). Compozitorii G. Borș, V. Vilinciuc, D. Gheorghiţă, D. Gherşfeld, L. Gurov, T. Chiriac, E. Macaleț, V. Masiukov, A. Mulear, N. Russu-Kozulina, M. Stârcea, D. Fedov, A. Fiodorova, precum și Ș. Aranov, D. Gheorghiţă, D. Gherşfeld, E. Doga, V. Dânga, V. Zagorschi,   S. Zlatov,  E. Coca,  E. Lazarev,  S. Lungul,  A. Luxemburg,  G. Musicescu,  Gh. Mustea,  Șt. Neaga, M. Oks, V. Poleacov, V. Rotaru, A. Sochireanschi, A. Stârcea, M. Stârcea, Z. Tkaci, D. Fedov ș.a. s-au manifestat cu succes în așa genuri ca ciclu vocal-simfonic, divertisment, balada, romanța, imn, cântec   (51   mostre   pentru   cor   și   orchestră   și   72  —  pentru  voce  și  orchestră).   În   creația  lui  D. Gheorghiţă, D. Gherşfeld, E. Doga, S. Lungul, N. Chiosa, V. Masiukov, V. Slivinschi, A. Sochireanschi, A. Stârcea, D. Fedov, S. Şapiro pe larg este prezent genul de cântec pentru voce și orchestră simfonică. Genurile de muzică vocală de cameră sunt ilustrate de lucrări semnate de V. Masiukov și O. Negruța (în total 3). 
În colecție sunt prezentate și unele genuri de muzică scenică: opera (fragmente din operele Grozovan și Aurelia de D. Gherşfeld; fragmente din diferite redacții ale operei Domnica de A. Stârcea; operele Leniniana de E. Lazarev și Alexandru Lăpuşneanu de Gh. Mustea; monoopera Lamento. Monologul mamei de Z. Tkaci); baletul (fragmente din balete semnate de E. Doga, V. Zagorschi, E. Lazarev, Z. Tkaci, compoziția de balet Spre lumină de A. Mulear); muzica la spectacole (Eu. Doga); muzica la spectacole pentru copii (C. Rusnac, Z. Tkaci); muzica de film (V. Loghinov, V. Poleacov, Eu. Doga). În total acest compartiment include 38 de exemple de muzică scenică, inclusiv: materialul muzical complet la 2 opere, 1 monooperă; 6 fragmente din opere  (arii, duete, cântece); 7 fragmente din balete; 1 compoziție de balet; 4 exemple de muzică la spectacolele și 17 exemple de muzică de film.
În fond se păstrează și mai multe prelucrări și aranjamente de melodii și cântece populare: pentru voce și  orchestră  simfonică  (S. Șagirean,  L. Gurov,  E. Vîşcauţan,  D. Fedov ș.a.), pentru cor și orchestră (V.  Boz,  V.  Rotaru,  A. Gherşfeld,  Ș. Aranov);   pentru  orchestră  simfonică   (N.  Chiosa,  E.  Coca,  M. Ogasalschi, V. Boz, Gh. Mustea, B. Dubosarschi, D. Fedov, Ș. Aranov, G. Șirman, I. Burdin ș.a.). Majoritatea din ele au la bază diverse genuri de folclor moldovenesc/românesc vocal și instrumental.
„Orchestra simfonică a Filarmonicii din Moldova susține eforturile creative ale compozitorilor moldoveni și frecvent face cunoștință cu noile lor lucrări chiar în schițe” [2, p.45]. Astfel „fiecare creație nouă, înainte de fi scoasă la judecata publicului se discută pe larg și dacă e cazul se cizelează în colectivele Filarmonicii. […] Orchestra a devenit un adevărat laborator de creație pentru compozitorii autohtoni în care se probează calitatea  artistică  a  muzicii  lor  și  totodată  se  stimulează  creșterea  măiestrei  lor  creatoare” — notau G. Ceaicovschi-Mereșanu și D. Preanișnikov  [3; p.20, 36]. Drept dovadă a faptului că lucrările se cizelau în procesul de lucru comun cu orchestra poate servi prezența în bibliotecă a câtorva variante ale aceleiași creații care se deosebesc prin de specificații de tempo, uneori chiar și prin numărul de părți. Partiturile conțin însemnări ale dirijorilor, dar și ale compozitorilor (spre exemplu, simfoniile de L. Gurov, S. Lobel, ș.a.). Totodată găsim și partituri în care lipsesc denumirile unor părți, nu este notat numele autorului textului poetic, nu este indicat anul compunerii și alte informații. Majoritatea lucrărilor din fondurile bibliotecii până în prezent nu au fost editate, multe din ele se păstrează în manuscris. 
În prezentul catalog toate lucrările păstrate în fondurile bibliotecii Orchestrei simfonice a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici sunt afișate în ordinea alfabetică a numelor autorilor în limbile română și rusă. Reieșind din genul lucrărilor și componența interpretativă au fost identificate cele 7 compartimente ale catalogului. El reflectă următoarele informații despre fiecare piesă: 1) numele autorului; 2) denumirea lucrării în limba originalului și în traducere (română sau rusă), denumirea alternativă indicată pe pagina a doua din partitură sau în știmele orchestrale și/sau denumirea dată ulterior și sub care este cunoscută lucrarea (cu Bold Italic); 3) genul; 4) componența interpretativă; 5) numărul părților; 6) autorul textului/libretului; 7) prezența partiturii și/sau a știmelor (numărul acestora este dat în paranteze); 8) anul fixat în partitură și/sau știme sau datele de ieșire (locul editării, denumirea editurii, anul); 9) limba documentului original; 10) dedicația; 11) denumirile părților și alte informații adiționale despre lucrări sunt date în note. Cu Bold sunt indicate datele introduse de compozitor. Restul informației care lipsește în original și a fost restabilită de autorul catalogului este redactat cu caractere obișnuite.

Referințe bibliografice:

1.  СТОЛЯР, З. Страницы молдавской музыки. Кишинев: Литература артистикэ, 1983. 144 с.

2.  СИНЯВЕР, Л. Музыка Советской Молдавии. Москва: Музгиз, 1949. 51 с.

3. ЧАЙКОВСКИЙ, Г., ПРЯНИШНИКОВ, Д. Молдавская Государственная Филармония. Кишинев: Картя молдовеняскэ, 1960. 100 с.

 

(BALABAN, L. Introducere. În: Creații muzicale ale compozitorilor din Republica Moldova în Biblioteca Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale „S. Lunchevici”: Catalog. Chișinău: Valinex, 2014, p.14–17).
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

2_BALABAN_ОБЛОЖКА_F.de t_ — копия — копия_page-0001.jpg
kontsert120510_1_59983300.jpg